Un nou beginning

     Poate ca era timpul ... Sa imi suflec iar manecile si sa incep sa-mi sterg toate lucrurile rele din viata mea . Asta la nivel ideologic , pentru ca in realitate este imposibil . 
     Stau si ma gandesc la ce s-ar numi "inceputul meu creativ"  , primul meu blog , prima mea incerca de a exorciza toata suferinta ce m-a apasat neincetat inca din copilarie . A fost o experienta memorabila , plina de lucruri de unde am invatat mai multe decat m-as fi asteptat . Totodata , am fost surprins de faptul ca persoanele din jurul meu mi-au apreciat " izbucnirile mele creative " atat de mult  . Nu ma consider sub nicio forma un poet , un povestitor sau alta meserie demna de inclinat , ma simt doar un marturisitor al gandurilor mele , un reprezentant al imaginatiei ce ma cuprinde uneori absurd si niciodata nu-mi da indicii concrete asupra temei abordate . Desi ma simt atras de cele mai multe ori sa scriu poezii , din perspectiva mea sunt tot povesti , marturisiri sau cum vreti voi sa le ziceti , doar ca esenta este mai camuflata si mai "aromata"  decat in proza . 


 Pentru cei ce nu ma cunosc 
    Revenind la felul in care am avut prima oara intentia de a scrie pentru un public virtual , totul a inceput ca o provocare . Aveam ( si inca mai suntem ) o prietena foarte buna ce detinea un blog de ceva vreme si .. imi amintesc de parca timpul ar fi stat in loc de atunci .. eram mereu captivat de povestile ei , de felul in care povesteste , devenisem un drogat de creatiile ei . Pana intr-o zi , cand , ( nu-mi amintesc cu lux de amanunte totul ) i-am dat o poezie scrisa asa , din lipsa de ocupatie . Dupa ce a citit-o mi-a spus ca i-a placut atat de mult incat ar trebui sa o fac cunoscuta . Stiu ca pret de cateva zile a tot incercat sa ma faca sa inteleg ca merita sa incerc si eu , chiar daca ma desconsideram atunci incredibil de mult , facand mereu comparatie cu ea . Ma simteam prea neindemanatic cu expresiile , prea sarac in idei bune etc... si totusi m-a convins . De aceea pot spune deschis ca fara ea as fi fost atat de inchis in mine incat scolile normale nu m-ar mai fi acceptat (...) . Uite-ma acum , dupa 1 an si jumatate cu gandul de a deschide alta pagina a vietii .


    Am simtit nevoia de schimbare din mai multe motive , dar in special pentru ca imi doream sa "avansez" . Nu in sens artistic , doar in sens spiritual . Altfel spus , subconstientul mi-a dictat sa merg mai departe , sa evadez din carapacea banalului si sa ma redescopar ; sa fiu cel pe care mi l-am dorit sa fiu . Da , da .. visez cam mult ce-i drept , dar asta stiu sa fac cel mai bine . 
     
    In final as mai avea sa va spun un lucru , voua , cititorilor : imi doresc ca voi ( oricati veti fi ) sa-mi spuneti parerea voastra personala si sincera in legatura cu acest blog sau cu ceea ce voi posta . Ma intereseaza mult acest lucru deoarece vreau sa stiu daca aceasta schimbare si-a indeplinit misiunea sau a fost doar " un nou beginning" 


P.S. Daca sunteti curiosi sa-mi vedeti blogul anterior ... http://memmentomori.wordpress.com