luni, 25 martie 2013

Revolta interioara .


      Crezi ca ai gasit ce vrei ? Crezi ca viata ta a ajuns intr-un punct in care pari de neinvins ? Te inseli amarnic , tinere . Viata pe care tu , eu , si restul o ducem are mult mai multe fete decat are omenirea conceptii asupra ei  . 

Ne amagim :

...cu fiecare zi ca totul va fi bine , ca , "intr-o buna" zi , miracolul va cadea din cer peste noi si ne va imbata cu momente de neuitat si indeplinirea tuturor dorintelor , chiar si cele mai arzatoare 
...cu orice gest , la prima vedere extraordinar , dar luat intr-un studiu mai amanuntit ceva normal , firesc , uman , in speranta ca persoana respectiva chiar nu vrea sa urmareasca tiparul dat astazi de mass-media si sa traiasca in onestitate si in abilitatea de a avea incredere in ceilalti

    Aud aproape la fiecare persoana pe care ajung s-o intalnesc ca ei vor din partea celorlalti sinceritate si incredere , ca mai apoi , dupa ce discutia "confesiva" a luat sfarsit , isi continua linistiti viata lor plina de barfe si secrete sau , de cele mai multe ori , zambete false . URASC zambetele false ! Este doar o formalitate inutila ce denota lasitate , falsitate si lipsa de respect . Poate ( sau mai mult ca sigur ) voi fi contrazis in ceea ce priveste lipsa de respect , care dimpotriva , ar tine locul , intr-un mod respectuos , a unei afirmatii sau unei serii de afirmatii ce ar putea rani emotional acea persoana . Cu toate acestea eu vad lucrurile pe invers : un om cu principii si un respect de sine cel putin mediu , care nu se considera perfect si vrea sa-si cunoasca greselile , va arata mai multa intelegere dintr-o  opinie sincera , decat dintr-o minciuna sau serie de minciuni ce vrea sa "atenueze" eventualul impact . Da , la prima vedere , minciuna pare cea mai indicata si , din nefericire , cea mai utilizata ; insa nu putem spune ca ne simtim mai bine dupa ce aflam ca "ocrotitorul" nostru si-a deformat opinia personala in momentul in care se afla in aceleasi imprejurari cu "pârâtul". 
      Nu-mi spune ca-ti place sa fii lingusit intr-un mod excesiv si fara urma de sinceritate in cuvinte?! Tuturor le place sa li se faca complimente , chiar si mie ( daca va vine sa credeti ) , dar asta nu inseamna ca trebuie sa ne hranim vulgar cu cele mai multe dintre cuvintele dulci si fictive pe care limba romana le detine . Isi pierd adevarata semnificatie , devin doar niste haine rupte ce ar trebui sa ne tina de cald , dar sunt mai mult de a nu lasa trupul gol . Chiar scoala ne invata despre inselatoria asta , sub un concept numit "betia de cuvinte" . Putini au auzit de ea , dar si mai putini vor sa afle , asadar nu voi insista aici .

     Din punctul meu de vedere nu vad rostul, in viata cotidiana , de a trai intr-o minciuna totala , de la politicieni si toate mijloacele de informare in masa , pana la nucleul familial sau la relatiile conjugale . Locuind pe aceasta planeta de o perioada relativ scurta de vreme , inca nu am toate ideile automatizate de societate si-mi permit nesimtirea de a avea ceva de spus , chiar daca vine vorba de o critica adusa stramosilor mei . Pentru ca de la ei a plecat acest concept al falsitatii si din el s-a dezvoltat tot mai agresiv in generatiile ce le-au precedat , pana la noi , "cei mici". Marea doctrina ce planeaza peste societatea actuala este reprezentata de ideea ca pentru a reusi in viata trebuie sa ai inima de piatra , sa nu suferi dupa nimeni , sa nu te indragostesti niciodata cu adevarat , si sa-ti vezi de drumul tau ,calcand pe cadavre daca este nevoie . 

     -De ce ? intreb eu.
     -Pentru ca ceilalti iti vor raul ! ar raspunde ei .

     De aici in mine se naste o revolta inevitabila. Nu cumva "ei" suntem defapt "noi" ? Nu cumva fiecare om in parte este responsabil pentru orice lucru bun sau rau pe care il face ? Nu cumva faptul ca dai dovada de indiferenta si sobrietate nejustificata , ranesti , la randul tau pe altii , care poate , vor sa fie "altfel" ?

      Stiu ca nu pot schimba nimic prin cateva idei postate pe un banal blog . Sunt multi care incearca pe lumea asta sa lupte cu morile de vant si sfarsesc prin lacrimi si suferinta pentru imposibilitatea celorlalti de a vedea cu alti ochi lucrurile . Insa nu pot trece nici in extrema cealalta , spunand ca este deja prea tarziu , cum se resemneaza unii , si tot raul a fost deja facut . Ar duce la o impacare cu sine prematura , deoarece atitudini ca acestea ne vor duce cu siguranta la disparitia noastra , a tuturor. 
     Cu totii stim cat de greu este sa incepi un lucru neplacut si care iti ocupa mult timp , dar odata inceput , ce-i drept cu pasi grei si cu tendinta de a nu te increde in puterile proprii , tot ce ai nevoie este credinta ca vei putea duce proiectul la realizare , cu siguranta ai ales drumul catre succes. Asa gandesc si dezmembrarea ideii de a trai doar pentru tine , nu si pentru ceilalti ... de la lucruri marunte , in grupuri restranse , automotivandu-te zilnic ca aici , pe Terra , nu esti doar unul din cei 7 miliarde de locuitori .
     Puterea individului este inca greu de inteles , desi ne lasam captivati de orice lucru aparent banal  , dar in esenta care vrea sa spuna ceva , ca si in cazul celor ce au uimit intreaga omenire prin faptul ca au curajul de a fi "diferiti".

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu